Bucuresti

Monumentul a fost readus din Piaţa Romană în Centrul Istoric. Transformarea Pieţei Sfântu Gheorghe în Piaţa Roma ar putea însă crea confuzie printre locuitorii Bucurestiului, din cauza asemănării cu vechiul amplasament.

Mutarea statuii Lupoaica Capitolina în Piaţa Sfântul Gheorghe s-a făcut cu mare fast, la sfârşitul acestei săptămâni. La inaugurare au fost prezenţi primarul Bucureştiului, Sorin Oprescu, şi omologul său de la Roma, Giovanni Alemanno.

Cu această ocazie, oficialităţile au anunţat şi revenirea la denumirea veche a zonei, Piaţa Roma. Decizia de a muta copia celebrului monument „Lupa Capitolina“ în  Centrul istoric aparţine Primăriei Municipiului Bucureşti, pe motiv că statuia nu era suficient de vizibilă în intersecţia din Romană. Istoricii consideră că este corectă noua amplasare a statuii, precum şi schimbarea denumirii pieţei aşa cum a fost în anul 1906.

„În acel an, Lupoaica Capitolina a fost oferită comunei Bucureştilor de către primăria oraşului Roma, când s-au celebrat 1800 de ani de la cucerirea Daciei de către Imperiul Roman“, a declarat istoricul Adrian Majuru. El a precizat că darul a fost considerat drept o recunoaştere a apartenenţei la ginta latină pentru România, de către Italia. Istoricul a adăugat că nu se va crea nicio confuzie cu actuala Piaţă Romană, care nu exista la acea vreme şi care, în prezent, este situată destul de departe de zona care se va numi Piaţa Roma.

Confuzie între Romană şi Roma

Bucureştenii care frecventează Centrul istoric spun că noua amplasare a statuii este binevenită, pentru că acum este mai vizibilă. “Nu se vedea bine nici în Dorobanţi, nici în Romană. Aici este mai aproape de trecători, de turişti. Sper să nu o vandalizeze vreun <isteţ>”, a spus Clara (40 de ani), contabilă din Bucuresti. Femeia a adăugat că schimbarea numelui pieţei, din Sfântul Gheorghe în Roma, ar putea însă să îi deruteze pe unii locuitori ai Capitalei şi, mai ales, pe nou-veniţii. „Dacă îţi stabileşti o întâlnire cu cineva la Piaţa Roma, persoana respectivă ar putea înţelege Piaţa Romană şi cred că nimeni nu doreşte să aştepte la trei kilometri de locul real de întâlnire”, a conchis Clara.

Iniţiativa de mutare a statuii Lupoaicei din Piaţa Romană în piaţeta din faţa magazinului Bucureşti a fost demarată în această primăvară. Statuia a fost ţinută timp de două luni la Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic, unde a fost recondiţionată înainte de a fi instalată în centrul Bucurestiului.

Statuie plimbată prin Capitală

Statuia o reprezintă pe legendara lupoaică despre care se spune că i-ar fi alăptat pe Romulus şi Remus, întemeietorii oraşului Roma. Realizată de un sculptor grec anonim, Lupoaica este o copie din bronz a celebrului monument roman Lupa Capitolina .

De-a lungul timpului, statuia Lupoaicei a fost „plimbată“ prin mai multe zone din Bucureşti: Piaţa Roma (1906), Dealul Mitropoliei (1931), Piaţa Dorobanţi (1965) şi apoi în Piaţa Romană(1997). Pe ultimul amplasament a stat timp de 13 ani.

Sursa: Adevarul

Oraş încărcat de istorie şi de parfum de tei, Galaţiul s-a dezvoltat în jurul a trei nuclee: şantierul naval, portul şi combinatul siderurgic.

Aflat o vreme sub conducerea lui Alexandru Ioan Cuza, cel care avea să fie ales domnitor în Moldova şi în Ţara Românească, oraşul avea să cunoască în perioada celui de-Al Doilea Război Mondial puterea distrugătoare a bombardierelor aviaţiei germane, care au distrus mare parte a centrului istoric. După o perioadă de creştere economică, graţie şi combinatului siderurgic, inaugurat în 1965, oraşul se află, astăzi, printre oraşele cu cea mai mare rată a şomajului.

Sambata, pe 29 Mai, ATGR (Asociatia Turistica Ghizii Romaniei) amenajeaza un parc de distractii (tiroliana, pod indian, orientare pe busola, mers pe franghie suspendata, cross, desene pe asfalt + cateva surprize ) in parcul Kiseleff.

Participarea la evenimente este gratuita, dar trebuie sa va inscrieti pe adresa de e-mail inscrieri@ghiziiromaniei.ro sau la numarul de telefon 0722.468.030 – Ioana.

Ziua se va incheia in acorduri de chitara cantate in foisorul din parc.

Mai multe detalii gasiti pe contul de facebook al asociatiei.

Aflat la a VI-a editie, Noaptea Muzeelor este un eveniment initiat de Ministerul Culturii si Comunicarii din Franta patronat de Secretarul General al Consiliului Europei si UNESCO. In noaptea de 15 spre 16 mai muzeele bucurestene va invita sa le “calcati pragul” pentru a va putea bucura de exponate, spectacolele de muzica si dans, teatru si film, proiectiile si evenimentele speciale interactive organizate pentru acest eveniment.

Read more…

Constanţa, oraşul de peste oraşe

Aşezată aproape la mijlocul ţărmului de vest al Mării Negre, Constanţa, anticul Tomis, şi-a afirmat menirea de port maritim şi puls viu de viaţă românească în sud-estul Europei, dincolo de vicisitudinile istorice numeroase cu care s-a confruntat. Vechimea aşezării şi atribuţiile sale specifice îi conferă o aură distinctă în istoria oraşelor ţării.

Constanţa

Metropolă a Pontului stâng în Antichitate, Tomis – Constanţa se va afirma de-a lungul secolelor, în indisolubila legatură cu istoria românilor, cu interesele lor comerciale şi spirituale, ca o punte între civilizaţii, nod important de comunicare între Orient şi Occident.

Cele mai vechi urme de vieţuire umană din zonă datează din îndelunga perioadă a pietrei cioplite, Paleolitic, şi au fost descoperite în nordul oraşului, la Mamaia- Sat şi la Peninsula. În ceea ce priveşte primele mărturii documentare ale existenţei oraşului Tomis, actuala Constanţa, datează din secolul VI i. H.

12►

”Uniunea Europeană” de început de secol I

De-a lungul istoriei, oraşele mercantile de pe ţărmul vestic al Pontului Euxin au cunoscut dominaţia Romei. Astfel, chiar de la începutul sec. I d. Chr., ia fiintă uniunea culturală a cinci cetăţi vest-pontice: Histria, Tomis, Callatis, Dionysopolis (Balcic) şi Odessos (Varna). Timp de aproape două secole, reşedinţa uniunii a fost stabilită la Tomis.

Gazda poetului exilat Publius Ovidiu Naso, oraşul a fost întemeiat în cadrul unui amplu proces de colonizări greceşti pe ţărmul Pontului Euxin. Tomis s-a dezvoltat semnificativ în vremea împăratului Constantin cel Mare – din al cărui nume se spune că derivă numele actual al localităţii.

Alte surse semnalează că originea numelui localităţii provine de la Read more…