Comitetul guvernamental pentru situaţii de urgenţă a decis ca, la ora 15.00, să fie redeschise încă opt aeroporturi, respectiv cele din Otopeni, Băneasa. Până acum sunt deschise zece aeroporturi în toată ţara.

Primele aeroporturi din ţară, deschise în această dimineaţă la ora 9.00 au fost cele din Timişoara şi Arad. Începând cu ora 15.00 vor fi redeschise şi aeroporturile din Capitală, respectiv Otopeni şi Baneasa. Şeful Guvernului a atenţionat însă că redeschiderea aeroporturilor nu înseamnă că pasagerii pot pleca spre orice ţară şi le-a recomandat acestora să verifice destinaţiile de călătorie la companiile care emit biletele.

Sursa: Adervarul

Biserica Kretzulescu s-a construit intre anii 1720-1722, prin eforturile cancelarului Iordache Kretzulescu si ale sotiei sale, Safta (una dintre fiicele lui Constantin Brancoveanu).

Biserica Kretzulescu are o mare valoare arhitectonica deoarece se afla la granita celor doua perioade importante ale arhitecturii din Muntenia: cea a domnitorilor fanarioti, respectiv epoca brancoveneasca.

Initial biserica era parte a Hanului Kretzulescu, fiind inconjurata de magazine si de case. Hanul a fost demolat insa, pentru  se construi actualul palat regal.

12►

Biserica a fost distrusa partial in mai multe randuri. Prima data in 1838, cand un cutremur a distrus turnul acesteia. In anul 1859 turnul a fost refacut, intr-un stil neoclasic, cu o turla din lemn acoperita cu tabla, a carei pictura fusese refacuta de Gheorghe Tatarescu. Pridvorul care era inchis, are pictura originala in stilul brancovenesc. Acesta s-a redeschis la renovarea din 1935-1936, cand biserica a fost adusa la forma initiala cu ajutorul arhitectilor Stefan Bals si Em. Miclescu. Tot atunci o turla din piatra naturala i-a luat locul celei din lemn (facute in 1859) si a fost indepartata tencuiala exterioara care era deja distrusa si astfel a fost pusa in valoarea plastica monumentului. Pentru a se sublinia fresca in spirit bizantin care dateaza din 1872, a fost indepartata pictura in ulei a lui Tatarescu, cu exceptia portretelor ctitorilor.

Cutremurul din 1940 a determinat a alta reparatie majora intre anii 1942-1943.

Alte restaurari au mai avut loc si dupa cutremurul din 1977, dar si dupa Revolutia din 1989, eveniment la care biserica a fost aproape complet distrusa.

Lucrarile de dupa 1990 au fost realizate cu sprijinul preotului Paroh Raduca Vasile. Restaurarea a inceput in 1996 si a durat pana in 2003, atunci cand pictura veche a fost partial spalata.

Biserica Kretzulescu are un pridvor cu cinci arcade pe fatada de vest si cu cate doua arcade pe lateral, care se sprijina pe stalpi din piatra. Read more…

Începând din luna mai, biletele de tren vor putea fi cumpărate de la automatele de reîncărcare montate prin oraş de firma Zebra Pay. Staţiile de metrou în care se găsesc deja aceste aparate sunt Piaţa Unirii 2, Dristor 2, Gara de Nord 1, Victoriei şi Grozăveşti.

În curând, călătorii îşi vor putea cumpăra bilete de tren de la aparatele self-service, cu ajutorul cărora, deocamdată, se pot alimenta cartelele de telefon mobil.

Aceste terminale sunt deja instalate, în mai multe locuri din Bucureşti şi sunt funcţionale. Staţiile de metrou Unirii 2, Dristor 2, Gara de Nord 1, Victoriei şi Grozăveşti sunt cele cinci locuri, în care se găsesc deja automatele.

Alte puncte în care au fost montate terminalele care se manevrează cu ajutorul ecranelor tactile (tehnologia touch screen) sunt pasajul pietonal de la Universitate, clubul Tonka din Piaţa Amzei, City Mall şi hipermarketurile Auchan Militari, Cora Lujerului şi Kaufland Vulcan.

Potrivit companiei Zebra Pay, firma care administrează şi montează automatele, serviciul prin care se pot achiziţiona bilete de tren, va funcţiona de la începutul lunii mai, atunci când se va semna acordul de distribuţie cu CFR (Căile Ferate Române).

Tot de atunci va funcţiona un alt serviciu, cu ajutorul căruia, bucureştenii îşi pot achiziţiona bilete la Read more…

Bacău, orasul zimbrilor dispăruti

Prima atestare documentară a Bacăului datează din anul 1408, când orasul apare mentionat într-un privilegiu comercial acordat de domnitorul Alexandru cel Bun negustorilor din Lvov.

La sfârsitul secolului al XIV-lea, Bacăul era o asezare urbană bine închegată, fiind una dintre cele mai prospere asezări din Moldova, cu importante atribuţii militare si comerciale.

Referitor la „nasterea” orasului, circulă mai multe legende, care oferă diverse explicatii pentru origine. Spre exemplu, academicianul Iorgu Iordan sustinea ipoteza potrivit căreia toponimul Bacău provine din termenul maghiar „bako“, care însemna “nătâng“, “neghiob“.

În schimb, Nicolae Iorga a mers pe varianta influentelor slave, sustinând că Bacău provine dintr-un cuvânt slav arhaic “bac“, cu sensul de “zimbru“, “taur“, “bour“.

Declarat municipiu acum 80 de ani

Primele urme de locuire datează din paleolitic, dar abia la sfârsitul veacului al XVIII-lea, Bacăul începe să fie mentionat pe hărti. În 1816, orasul era localizat în partea centrală a terasei Bacău, având o structură răsfirată, cu o singură grupare liniară – Ulita Mare – orientată de la nord la sud, în lungul drumului Adjud-Piatra Neamt. Spre vest, limita nu depăsea strada Bradului, iar la est avansa până la muchia terasei. Tot prin zona de est a orasului trecea drumul sării.

12►

În monografia orasului Bacău, Radu Costache notează că, în 1820, portunea dintre piaţa veche si Bistrita era pustie, iar biserica Precista, situată azi în centrul Bacăului, era Read more…

EVZ a declasat campania Orasul de vis. O vom urmari si noi si vom vedea cine va fi desemnat castigator. Sa fie Bucuresti?

Aradul se laudă cu mentalitatea vestică

Când vine vorba despre orasul în care trăiesc, arădenii se plâng de santierul în care acesta s-a transformat, dar recunosc si partea pozitivă a situatiei. Se mândresc cu faptul că printre urmele lăsate de imperiul austro-ungar se numără si o mentalitate vestică, mult mai deschisă decât a celor din celelalte regiuni ale tării. Acesta este primul reportaj al campaniei “Oraşul de vis”. În fiecare miercuri, evz.ro va prezenta un astfel de articol din oraşul săptămânii respective.

În Arad, la capitolul minusuri, aglomeratia, lipsa locurilor de parcare si coruptia din institutiile publice ocupă primele locuri. Cu toate acestea, oamenii spun că nu ar da Aradul pe niciun alt oras din tară.

Şantierul demarat pentru realizarea lucrărilor de infrastructură şi canalizare din aproape tot oraşul i-a împărtit pe arădeni în două tabere. Unii spun că e bine că se lucrează, alţii consideră drept un inconvenient faptul că cele mai multe străzi din oraş sunt sparte, iar, în unele cazuri, lucrările par să nu se mai termine.

Proiectul presupune modernizarea drumurilor, a trotuarelor, a câtorva intersecţii mari şi linii de tramvai de la intrarea dinspre Timişoara până la ieşirea spre Nădlac. Valoarea costurile ajung la 39,5 de milioane de euro, dintre care 20 de milioane provin dintr-un împrumut la BERD.

„Primăria se implică în oraş, cu fondurile pe care le-au primit, se implică în partea de infrastructură, acuma să vedem ce urmează şi mai departe, momentan lucrează puternic, întrebarea e cât. Nu m-ar tenta neapărat să plec din Arad, cu bune cu rele e ok, dacă nu ar fi un motiv serios, gen un job, sau chestii de genul ăsta, n-aş pleca”, mărturiseste Bogdan Delea.

Centura zonelor industriale

Pentru investitiile din centrul vechi al Aradului, au fost alocate 14,7 milioane de euro, din care aproape 11,2 milioane provind din fonduri UE nerambursabile. Astfel, autorităţile locale speră să crească numărul turiştilor care vizitează oraşul. În zona veche, se află câteva monumente foarte importante pentru istoria orasului, cum ar fi clădirea teatrului vechi, ridicat în 1817, unde a sustinut spectacole Johan Strauss fiul. În plus, tot aici au jucat trupele de teatru unde a fost sufleur Mihai Eminescu. Read more…