Bucuresti

Vineri seara, dupa o saptamana intreaga de stres la munca ia-ti prietenii si mergi la Hard Rock Cafe pentru o seara de distractie cu melodiile tale preferate, cantate chiar de tine.

In “Centrul Vechi“, cum vii de la Teatrul de Comedie, treci pe langa restaurantul Malagamba si dai in strada Smardan. Cum cobori nu mai multe de 50 de metri intalnesti un restaurant în formă de vagon de tren care staţionează pe termen nelimitat. Deshis în urmă cu o lună, restaurantul Orient Express, care poartă numele faimosului tren, a garat în centrul istoric al Bucurestiului.

Un bucureştean pasionat de călătoriile cu trenul a avut o idee originală: şi-a deschis un restaurant în formă de vagon de tren. Deoarece unul dintre cele mai cunoscute trenuri-restaurant este Orient Express-ul, Laurenţiu Brăileanu, patronul localului, nu a stat mult pe gânduri şi a denumit localul său după celebrul tren.

„Eu călătoresc destul de mult cu trenul. Orient Express este un tren excepţional şi este un nume simplu, se rosteşte la fel în toate limbile, nu îţi trebuie un accent special“ a spus Laurenţiu.

Restaurantul este destul de mic, cu aproximativ 25 de locuri, dar iese în evidenţă prin design şi atmosferă. Pereţii sunt acoperiţi cu lemn masiv, tavanul este construit ca o arcadă, iar pe fiecare masă este o veioză, care dă un aer de intimitate. În plus, pe pereţi sunt puse tablouri cu oraşele prin care trece Orient Expressul, precum Veneţia, Budapesta, Sighişoara sau Praga, dar şi o hartă cu întregul traseu al trenului.

Langa Teatrul de Comedie s-a deschis de curand Restaurantul Malagamba, un restaurant cu specific italian.

Avand in vedere ca Sergiu Malagamba, sursa de inspiratie a locului,  a fost un excentric, cam 10% din preparatele din meniu sunt “nelalocul lor”, specific stilul malagambist; adica pe langa “Pui cu tequila si suc lime, servite cu fetuccine” sau “Ravioli cu branza Ricotta  si sos de rosii“, veti gasi “Salata asiatica – Rucola, muschi de vita,rosii cherry, morcovi, ciuperci, dovlecei, ardei gras colorat, ceapa rosie, usturoi, ghimbir, sos soya, susan, sos stridii, chilly, patrunjel“.

Restaurantul se vrea mai mult decat “good’n fresh cuisine”, se vrea o mica galerie de arta de care sa reprezinte spiritul revolutionar, liber, exuberant, polivalent al lui Sergiu Malagamba.

Asadar cine are Read more…

Din pacate, nu cunoastem exact anul in care s-a infiintat cunoscuta berarie bucuresteana “Caru’ cu bere“. Stim doar ca prin anul 1875 ia fiinta pe coltul dintre Calea Mogosoaiei si ulita numita de Str. Carol, in sirul de pravalii si locante ale Bisericii Zlatari.

Pe locul vechii berarii ce prinsese mare vad prin rapiditatea servirii, calitatea bauturii si pretul redus, s-a deschis un Cafe chantant cu numele de Walhala, local ce a dainuit pana in anul 1903, cand tot sirul de pravalii si locante de pe (din zilele noastre) Calea Victoriei au fost demolate impreuna cu Hanul Zlatari si clopotnita bisericii proprietare.

Noul local al berariei a fost inaugurat in anul 1879, dar cu timpul si-a mai pierdut din stralucirea originala. Aspectul actual il datoram marii restructurari din anul 1985/86, cand la renovare si-au dat concursul artistii restauratori Stefan Caltia, Sorin Ilfovean, Mihai Buculei si Ioan Cadar. Seful lucrarilor de restaurare, pictorul-artist Gheorghe Nicolae, a redat capitalei, cu exactitate si stiintifica migala, autenticitatea initiala a cladirii unde a turnat Vasiliu Birlic antologicele secvente din Caragiale, unde au baut din spumoasa bere Pastorel Teodoreanu, Jean Marais, Mihail Eminescu, Cincinat Pavelescu, Eduard Kennedy – dar si noi, miile, poate zecile de mii de bucuresteni.

Sa ne reintorceam in anul 1879, cand ziarele anuntau cu aplomb: “Asta da, surpriza! O berarie muncheneza la Bucuresti! Pe vechea strada Stavropoleos, in sfasit ceva nou. S-a deschis un local de consumatiune cu totul aparte de lucarnele hanurilor, de carciumile si alte feliuri de locande ale orasului nostru. Totul e cu bun simt: cladirea nemaiintalnita pe la noi, mobilele din lemn masiv, pe pereti se pot admira picturi care nu le au alte localuri. La vremea caldurii mari, se poate servi o bere rece si lua, indata, gustari pe potriva bauturii svabesti ce se afla aici: cremvursti cu hrean <<importati>> din Svitzeria si patricieni, dar si mici sau carnaciori oltenesti de-ai nostri, usturoiati din belsug.” Invitatia de mai sus era facuta in numele celor doi inimosi tarnaveni, fratii Nicolae Mircea si Ignat.

Se pare ca arhitectul localului Caru’ cu bere (Ziegfried Kofczinsky) s-a inspirat din celebrele berarii muncheneze. Dar, cel mai inspirat a fost arhitectul cand a instalat in fata localului un cocos si un dragon-varcolac, semn ca localul va fi deschis de indata ce canta dimineata cocosii si pana noaptea tarziu, cand din discul lunar incep sa muste varcolacii.

A mai intocmit dl. Ziegfried si alte minunatii, cum ar fi urcarea grilajelor de la usi si ferestre cu scripeti – de veneau puzderie de gura-casca dis-de-dimineata sa vaza minunea.

Oare la ce scoli de marketing or fi umblat fratii Nicolae Mircea si Ignat?

Dar, fiind ca noi nu va putem descrie intocmai atmosfera acestui batran local bucurestean, va sugeram o plimbare in trecutul Bucurestiului.

Cei 1207 metri patrati si 600 de locuri va asteapta.

Ozana Barabancea & Friends sunt de ascultat in seara asta la Palatul Ghika.

Daca aveti chef de o seara linistita, vreti sa va simtiti mai inaltatori si mai buni decat de obicei, daca vrei o doza de cultura si una de muzica buna, cu ajutorul carora sa te rupi de lumea plina de stres, aglomeratie, nesimtire si nebunie nejustificata, atunci iti recomand cu cea mai mare caldura sa o asculti pe OZANA BARABANCEA.

Nu uita sa servesti Read more…